Astrologie din “mărunţenii”

DSC01940

Dacă ai ajuns aici, dar nu cunoşti astrologia în detalii, fă abstracţie de termenii specifici de mai jos şi extrage mesajul esenţial: fiecare secundă a noastră poartă o amprentă doar a ei, imprimată în manifestările multiple ale timpului de zi cu zi.

***

Am început astăzi să schiţez aceste rânduri pe un colţ de hârtie, la metrou. Ca orice om cu Săgetătorul activ în hartă, aveam deja o direcţie precisă de la care m-am mirat şi eu că m-am lăsat abătută, simţind că fix acel moment mi-e prielnic pentru scris. Şi-aşa m-am întors din drum, m-am aşezat pe o bancă şi mi-am lăsat Nodul Nord din Gemeni să respire cum îi prieşte, cu creionul în mână, aşternând cuvinte de jurnal.

De fapt, constat că întreaga zi mi-e o abatere de la micile planuri care se construiesc de obicei foarte natural în mine (contrapartea Nodului Nord este cel Sud, în casa a XI-a, cu toate implicaţiile de fond: adesea exagerez abordarea viitor-orientată şi uit de “acum”). Şi totuşi, această alunecare în lipsa unui scop clar mi-am permis-o fără mari regrete tocmai pentru că am deprins ascultarea de învăţăturile astrologiei.

Astăzi, Luna în Capricorn în opoziţie pe semn cu Soarele din Rac îmi tranzitează casa a XII-a natală, îmi răscoleşte bagajul de indispoziţii greu de numit mai precis, iar eu, stând la pândă după ghionturile unui trecut indescifrabil ce-ar putea ieşi acum la suprafaţă, îmi permit liniştită sa nu zburd de exuberanţă, atentă nici să nu mă pedepsesc cu semidepresii inutile. Avem cu toţii ZILE şi zile…

Aşadar, Luna parcurge un semn zodiacal în aproximativ patruzeci şi opt de ore, putând activa într-o lună în scurte episoade – dacă suntem suficient de atenţi – tot ce străluceşte sau zace în astrograma noastră, inclusiv zonele de angoasă. Casa a XII-a, dulapul din umbră în care ascundem fel şi fel de nerezolvări ale tuturor trecuturilor noastre, nu scapă de pasul periodic al Lunii. Şi pentru că acest pas este sprinţar, de cele mai multe ori traversăm zilele respective cu o vagă nemulţumire, aşteptând să treacă de la sine, ca şi cum un somn bun ne va vindeca o indispoziţie de moment.

Este benefic însă, atunci când ne ştim casa a XII-a trezită de ciclul Luminătorului lunar, să ne permitem mici evadări din caruselul ameţitor al vieţii obişnuite. Cu Luna în tranzit prin casa a XII-a, ne putem concentra pe orice stare emoţională greoaie sau ambiguă, acceptând indicii venite pe căi intuitive, lăsându-ne o portiţă deschisă spre inconştient, închizând-o pe cea a logicii.

Poate că una dintre cele mai mari revelaţii pe care astrologia le poate produce într-un om este aceea a exactităţii din spatele fiecărui mic moment de viaţă. Putem privi o hartă a cerului şi din perspectiva marilor simbolistici (vibraţiile cele mai înalte ale unei astrograme natale, încărcătura unui moment de răscruce), dar nu este de neglijat faptul că în poveştile noastre întâlnim preponderent nenumărate clipe fireşti, simple, “mărunţişuri” care ne alcătuiesc câte o zi a existenţei. Ciclul lunar este racordat la acest ritm cotidian.

Aşadar, cu Luna în tranzit în Capricorn prin casa a XII-a natală, alături de Pluton în tranzit tot pe acolo şi într-o cuadratură îndelungată cu Martele meu natal, Soarele în tranzit în Rac, am lăsat la un moment dat totul baltă şi în toiul zilei m-am dus la culcare… Într-o oră de somn s-a construit în mine un vis  (experienţă asociată casei a XII-a) poate nu prea sofisticat, dar care, în felul lui, respectă modelul configuraţiilor amintite. Ca exerciţiu astrologic, am să îl depăn în continuare.

  • Se făcea că în bucătăria mea de acasă (arhetipul Racului) câteva plăci de gresie (piatra, extensie a arhetipului Capricornului) se spărseseră fără şansă de “încropit la loc” (Pluton în Capricorn şi prăbuşirea vechilor structuri).
  • Sub ele câteva cuie ruginite (fierul, asociat planetei Marte) mi se păreau periculoase (aspectul agresiv al lui Marte), aşa că am început să le smulg. Făcând aceasta, am descoperit şi un alt fel de piese, tot asemănătoare cuielor, dar dintr-un cristal foarte pur.
  • În faţa aragazului (a găti – arhetipul Racului), alte două plăci de gresie erau complet înlăturate, lăsând o zonă ca un şanţ (arheologia – conotaţie tot a axei Rac-Capricorn) de unde am scos câteva bucăţi de lemn putrezit care ştiam că fuseseră puse la păstrare acolo de către mama mea (din nou, Racul şi Luna, mama mea fiind nativă Capricorn).
  • Mă gândeam în vis şi că va trebui să îl contactez pe unchiul meu, un alt nativ Capricorn, care şi în realitate a pus gresia în bucătăria aceea.
  • Înainte să mă trezesc, am visat că mă trezisem deja şi că dormisem lângă sora mea. Saturn, guvernatorul casei mele a XII-a, îmi aspectează în harta natală planeta Venus, guvernatoare a casei a III-a, a “fraţilor şi surorilor”; în acelaşi timp, sora mea are în casa a III-a natală Racul, activat în prezent de Soare şi de opoziţia pe semn cu Luna în tranzit.

Bineînţeles că acestea sunt doar mici piese şi asocieri pe marginea unui vis mai puţin fantastic sau interesant, însă mesajul este că până şi când dormim traducem tot energiile momentului actual.

Mai departe, din jurnalul zilei: când m-am trezit, mi-am zis să profit de tranzitul lunar şi mi-am creat singură o altă ocazie de tip casa a XII-a. Aveam nevoie să merg până săptămâna viitoare la medicul de familie, deci să mă expun unei atmosfere spitaliceşti. Am simţit că astăzi aş putea rezolva uşor această problemă, ceea ce s-a şi întâmplat până la urmă.

În drum spre casă, în metroul din care am coborât înainte să încep aceste rânduri, o profesoară explica unei alte călătoare că la şcoala unde predă sunt câţiva elevi abandonaţi (casa a XII-a) de mamele lor (Luna în tranzit în opoziţie cu semnul Racului) şi că “Nu este decât vina societăţii.” În casa a XII-a înghesuim tare pe care le punem în cârca societăţii, a instituţiilor, a lumii, adică a unui personaj colectiv, duşmanul – oare real sau fictiv? – din umbră.

Mici momente, mici traduceri ale vieţii prin cuvintele astrologiei. Aşa sunt toate cele ce ne compun povestea, numai că nu suntem obişnuiţi să urmărim aceste ceasuri sincrone. Şi iar ajungem să ne minunăm: oare în ce fel de lume trăim, mai exact?

 

 

Articolul precedent      Articolul următor