Căpătuială

Voi da acestei scrieri şi al doilea prenume: 3500 de euro.

Am moştenit din moşi-strămoşi un obicei nu foarte elegant, acela de a ne privi între noi şi cu intenţia de a ne fi unul altuia de folos acolo unde singuri nu am catadicsit să ne pricepem sau să ne strunim plăcerea învăţării. Să spunem că până într-un punct e o oarece morală în asta, dacă există echilibru între ce dăm şi ce primim. Dar când se transformă în scos pe spinarea altuia sau chiar în motiv de potriveală la căsătorie, devine scânteie de mari probleme de ambele părţi, căci nimic pe lumea asta nu rămâne în cele din urmă neplătit.

Adică vreau să spun că încă mai sunt printre noi oameni care, de exemplu, îşi caută soţi/soţii în primul rând ca să se ajute cu cineva la cheltuieli, la curăţenie, la bătrâneţe, la făcut mâncare, la reparaţii în casă, la cărat bagajele, la fel şi fel de treburi care au fost moştenite clasificate deja între de bărbaţi şi de femei. Aşa se face că prin extrapolare s-a ajuns la activităţi clasic bărbăteşti pe care altfel le poate executa bine-mersi orice femeie şi viceversa.

Dar iată, în neţărmuita sa înţelepciune, universul nu ne lasă poticniţi în aceste roluri rigide şi ne învaţă prin incomodităţi că ba da, poţi să-ţi calci singur o cămaşă de eşti bărbat şi poţi să mergi singură cu maşina în service de eşti şoferiţă.

Acum, cu Saturn în Capricorn, se pare că multe femei sau fiinţe delicate învaţă despre diverse structuri materiale şi implicaţiile lor: pereţi, instalaţii, ţevi etc. Și cu toţii învăţăm despre pertinenţa evaluării resurselor, despre raportul calitate-preţ, despre eficienţă, despre valoarea reală a timpului.

O prietenă de-a mea (știu că se zice „de-ale mele”, dar sună groaznic), cap de familie, a simţit ca tot omul cu spirit gospodăresc că a venit momentul pentru o zugrăveală în două camere ale casei sale, hol şi ceva pe exterior (restul apucase să fie renovat recent). I se recomandă un zugrav bun. Vine omul în recunoaştere – găseşte o casă frumoasă, curată, amenajată cu mult bun gust – şi rămâne să se audă la telefon pentru o ofertă de preţ. Am întâlnit-o pe prietena mea încă buimăcită sub impresia acelei discuţii, la care bunică-mea sigur ar fi reacţionat consternată cu o vorbă de-a ei, Mare Ţi-e minunea, Doamne!

3500 de euro. Mai întreabă o dată: „Cââât?!”, „3500 de euro”. Subit, meşterul se prinde că a cam sărit calul şi se reevaluează pentru cele trei zile de muncă la 5000 de lei. Merci, refuzăm şi pomana asta!

Îhm. Eu am de anul ăsta acasă, de când s-au schimbat ţevile în bloc, două uşiţe ca în fotografie, de plastic şi de lux: 180 de RON bucata. Dar măcar mă consolez cu gândul că a fost preţul tocmit pe asociaţia de proprietari, că doar din prostia mea n-am cercetat mai bine subiectul înainte, că am scăpat repede de tămbălău şi de prezenţa acelui domn prea îndrăzneţ. El îmi vorbea cu tu, eu îi dădeam înainte cu dumneavoastră; el s-a gândit să bată apropouri despre ochii mei, eu i le-am retezat. Sigur că mi-a fost învăţătură de minte.

Ne întrebam retoric dacă zugravul acela ar fi îndrăznit să lanseze aceeaşi ofertă şi unui bărbat. Dacă n-ar fi dat de femeia aceea elegantă şefă peste o casă frumoasă, ci de vreun soţ, şi-ar fi mai forţat atât de senzaţional norocul?

De la sfârşitul anului trecut, Saturn în Capricorn îşi face simţită mult prezenţa prin conjuncturi despre structuri de orice fel: oase, dinţi, case, pereţi, instalaţii, reorganizări de instituţii sau, pur şi simplu, muncă interioară zdravănă de autocontrol, maturizare, eficientizare. Mai avem peste doi ani la dispoziţie să-i pricepem lui Saturn mersul prin Capricorn. Simboluri ale lui trebuie, a funcţiona, a construi, a rezista în condiţii austere, atât Saturn, cât şi Capricornul cer să stăm bine înfipţi în realitate, să punem preţul corect pe resurse, să ne revendicăm autoritatea propriei capacităţi de a obţine rezultate şi să fim excelenţi manageri în toate aspectele vieţilor noastre.

Poate că buna mea prietenă nu o să îşi zugrăvească singură (deşi, câte o cameră, a mai făcut-o deja cu succes), dar nici nu va căra în spate lipsa de măsură a acelui om. Cu toate că o strigare printre prieteni cu chef de muncă şi de hlizeală la efort n-ar fi rău să dea… Eu una m-aş băga. Deţin la rândul meu ceva experienţă în domeniu.

Aşadar, am scris toate acestea ca preambul la ce va mai fi. În plus, până prin 2025, cu Uranus în Taur, avem de reinventat noţiunea de bani, pe aceea de preţuri corect măsurate şi pe cea de resurse (în ce constau, cum le obţinem, cum le utilizăm?). Căci, vorba unui prieten, poate că cea mai mare resursă este timpul (asociat astrologic perechii Saturn-Capricorn), iar bogat este cel ce şi-l creează frumos, deştept, echilibrat şi nu îl iroseşte nici pe-al lui, nici pe-al altora.

3500 de euro. Maaaare Ţi-e minunea…!