Răzleţe

DSC_2746_1Zilele proaspete, primăverile, schimbările din noi, momentele pe care le naştem încontinuu – ce de bucurii! Mersul înainte, chipul ăsta de a fi mereu altcumva decât ieri, acel mâine care poate fi doar altfel, întotdeauna atât de altfel!

Şi-apoi veşnicia imposibil de lepădat, dansând de mână cu moartea permanentă a lui adineauri

Iar noi, care am învăţat să ne simţim slabi, căzuţi, perdanţi… Ei bine, da, chiar noi purtăm mintea de început, capabilă să ne ridice oricând la perfecţiunea lui Trăiesc, iubesc viaţa!

6 aprilie 2013

Articolul precedent     Articolul următor