M-a întrebat o prietenă ce fel de oameni sau situaţii nu îmi plac, ce nu pot tolera nicicum. Ca de obicei, voi comenta îmbinând viaţa concretă cu astrologia. Exerciţiul acesta al numirii lucrurilor pe care le respingem mi se pare deosebit de util pentru că ne oferă indicii şi despre calităţile pe care le integrăm anevoie şi la care mai avem mult de lucru.
Când semnalăm cusururi, metehne care ne displac în mod special, de obicei identificăm reversuri ale unor principii zodiacale ce ne sunt încă străine ca potenţial desăvârşit. Orice zodie are plusuri şi minusuri posibile, ca punct de pornire în acest raţionament. Te scot din minţi oamenii prea grăbiţi şi conflictuali? Da, de acord că aceasta nu sunt calităţi. Le-am putea numi posibile puncte de minus ale Berbecului. Dar cu rapiditatea reacţiilor cum stai? Cu aptitudinea de a lua hotărâri în viteză, cu independenţa sau curajul de-a-ţi asuma riscuri? Cu prezenţa de spirit în momente de maxim stres? Acestea sunt plusuri ale Berbecului la care e foarte posibil să mai ai încă de lucru.
Aşa că mărturisesc – desigur, ambalat în aşa fel încât să îmi daţi dreptate (glumesc):
1. Îndeosebi nu-mi plac oamenii dulcegăroşi, diminutivele, rozul-bombon, cei prea prudenţi şi sperioşi, cei dependenţi, care se agaţă ca o liană de mine ca punct de sprijin pentru că le este teamă sau lene să acţioneze singuri. Nu-mi plac cei ce caută să profite de pe urma mea, încercând să mă convingă să fac ce le este lor convenabil, găsind motive pentru care, chipurile, mi-ar fi chiar şi mie favorabil să procedez conform planurilor pe care şi le-au făcut ei pentru mine. Nu-mi place să mi se organizeze din exterior timpul. Nici să mi se reproşeze că nu-s suficient de prezentă la evenimente de familie sau de relaţie când respectivele momente le-ar face plăcere celorlalţi, dar mie nu. Nu-mi plac oamenii care vor să îi respect doar pentru că sunt mai bătrâni sau mai sus ca funcţie, diplome şi realizări materiale decât mine. Nu-mi plac nici imaturii, snobii, cei prea cocheţi, nici politicoşii împăciuitori ce-şi ascund şi faţă de ei înşişi adevăratele emoţii.
Am enumerat mai sus un mix impresionant de posibile defecte ale Racului, Balanţei şi Capricornului. Harta mea este foarte deficitară la planete în aceste semne. Există, ascuns prin casa a VIII-a, doar un Pluton în Balanţă. În schimb, posed Marte în Berbec, cel de-al patrulea semn pe crucea cardinală, care se contrează, ca principiu, cu celelalte trei. Astfel, funcţionez bine când mi se respectă totala independenţă, autonomia dusă la rang de lup singuratic, spiritul direct (un fel de a trânti drept în faţă şi chiar acum ce am de precizat).
Dar când vine vorba despre calităţile celor trei de mai sus, îmi simt fiinţa cam înceţoşată şi neelucidată. Nici nu pot să văd bine acele calităţi sau de ce mi-ar fi indispensabile (ceea ce ştiu, în adâncul adâncurilor mele, că e o păcăleală). Delicateţea şi comportamentele materne mă stingheresc; bunele maniere, dincolo de un nivel acceptabil funcţionării în societate, îmi sunt şi ele cam străine; răbdarea, ambiţiile ce susţin perseverenţa pe termen lung încă le cercetez în dicţionar. Relaţiile prea apropiate mă sufocă. Aşadar, mă declar singură neperformantă la capitolele Rac, Balanţă, Capricorn.
2. Nu-mi place să se copieze de la mine. Mă deranjează enorm lipsa de originalitate, ceea ce asociez nuanţelor uraniene ale hărţii mele (Ascendent în Vărsător, Uranus pe Mijlocul Cerului). Separarea de turmă, autenticitatea sunt valori ale Vărsătorului.
Pe de altă parte, chiar şi cei mai neobişnuiţi oameni pornesc de la ceva deja existent. Nu inventăm noi viaţa. Originalitatea constă mai mult în interpretarea diferită a aceloraşi câteva fenomene deja prezente. Cred că, de fapt, mă irită să văd copierea ideilor altcuiva netrecută prin niciun filtru propriu. Lipsa de creativitate, altfel spus, iar aici ajungem la axa Leu-Vărsător. Având Ascendentul în Vărsător, mă identific uşor cu nevoia de originalitate a acestui semn şi acuz la fel de uşor defectele posibile ale Leului. Acesta din urmă, slab dezvoltat, caută aplauze în timp ce încă nu şi-a descoperit propriul teritoriu de creaţie. Astfel, mai întâlnim printre noi şi Lei lipsiţi de originalitate, suficient de aroganţi şi tupeişti să se prezinte pe scenă cu creaţiile altora.
Cât despre mine, dintre calităţile Leului îmi este greu de păstrat o atitudine mândră şi foarte bine grupată în jurul unui centru interior fix. Mă împrăştii uşor şi încep să mentalizez (Vărsătorul), nu văd bine în ce fel sunt specială şi nu ştiu să fiu jucăuşă. Cred că, de fapt, îmi este greu să păstrez starea de fericire, ceea ce unui Leu echilibrat îi iese în mod natural.
3. Nu-mi place când sunt atacată, mai mult sau mai puţin politicos, de către diverşi agenţi de vânzări. Când îmi identific o dorinţă sau o nevoie, vreau să cercetez singură piaţa în tihnă şi să mă informez despre variante şi oferte. Nu am nevoie să fiu împinsă de la spate de nimeni în acest sens sau de un ajutor frumos împachetat în tehnici standard de vânzări. Nu sunt capabilă să funcţionez nici eu însămi pe post de agent de vânzări pentru vreun angajator.
În harta mea, Marte în Berbec şi Venus în Taur sunt în casa a II-a, a administrării propriilor resurse şi a alegerilor de investiţie. Acestea sunt zodii autosuficiente şi încăpăţânate ce nu acceptă sugestii sau impuneri. Şi, probabil, prea fidelă lor, am pierdut în viaţă diverse oportunităţi interesante de investiţie, am ales variante mai scumpe sau slabe calitativ, am ratat colaborări – lucruri pe care semnele opuse, Balanţa şi Scorpionul, le-ar face cu mai mult talent.
***
Spune-mi ce nu-ţi place ca să-ţi spun pe unde te-ai mai putea îmbunătăţi! Cam aşa funcţionează jocul acesta despre ce respingem, pe cine şi de ce. Încă o bilă albă pentru zodiac, o hartă desăvârşită spre echilibru şi totalitate!