Câteodată aveam o faţă foarte serioasă. Se găsea mereu cineva să îmi atragă atenţia să îmi schimb acea expresie, ca şi cum mă făceam vinovată de o mare indecenţă. Se impunea ca datorie a mea să înveselesc cu zâmbete şi voie bună acolo unde criticii mei înşişi nu erau capabili să se înveselească singuri. Şi, […]
Râsu’, plânsu’