Avem obiceiul de a privi viaţa din centrul acestui eu din dotare, de-a formula păreri şi judecăţi prin prisma circuitelor noastre de funcţionare. Şi e bine să existe un centru, să ne putem aduna în jurul unei identităţi clare, cu certitudinile şi rutinele ei, lucrând la o poveste personală, asumată, construindu-ne intimitatea şi interiorul. Dar […]
Ce vremuri ireale şi ce amuţire! Un martie straniu între oameni, totuşi poate o întâmplare cu mare tâlc, pe care-l vom dezlega la un moment dat şi-l vom aprecia. Măcar că ne reîntoarce cu gândul la ce contează cu adevărat şi ne mai ţine pe-acasă, unde rămânem noi cu noi, şi-i vreme să ne evaluăm […]
Ştiţi ce mi se mai întâmplă în ultimii ani? La început imperceptibil, apoi uşor-uşor mai evident, am început să mă descopăr mai capabilă de-a fi impunătoare în faţa apropiaţilor mei. Şi, deşi pe unii mi i-am mai îndepărtat, consider această nouă atitudine a mea o victorie personală, dacă ar fi să o plasez în ansamblul […]
Cred că cea mai mare greşeală pe care o pot face profesorii, superiorii ierarhici sau cei cu experienţă în ceva anume este să îşi subestimeze învăţăceii, respectiv subalternii şi să înceteze să se mai instruiască din clipa în care au atins un plafon considerat al excelenţei la un moment dat. Apoi încep să ţină cu […]
Încredinţez aceste foi unui om tânăr, care le va primi cu bună-credinţă şi le va citi aşa cum ar sta de vorbă cu el însuşi. Nu-l cunosc pe acest tânăr şi nu ştiu unde este. Dar sunt convins că este. (Mihail Sebastian) Printre afinităţile mele cu materiile predate la şcoală istoria nu s-a numărat. Învăţam […]
Ce vremuri mai trăim şi noi! Cum se răscolesc timpurile şi cât de diferit e acum-ul de acum faţă de-acela ştiut cândva, pe la începuturile vieţilor noastre! Şi nu e vorba doar de diferenţa dintre universul de copil şi cel al adultului. E mult mai spectaculoasă transformarea timpului din zilele prezente. O simţim cu toţii […]
Primăvara aceasta împlinesc 37 de ani. Observ un fenomen interesant. Mă amuză vag, mă schimbă prin învăluire, mă surprinde, mi-era neaşteptat. Să explic! Ca mai toţi oamenii de primăvară pe care îi ştiu eu, mă simt tinerească, mă regenerez rapid şi port cu mine o stare de adolescenţă pe care o iau de bună, ca […]
Acum, la început de an, trăiesc o retragere în mine însămi ce-mi apropie atât de potrivit Jurnalul lui Mihail Sebastian, cu care îmi închei serile de ianuarie. O lectură puternică şi condensată, neîntortocheată şi totuşi plină de nuanţe. Jurnalul acesta îmi reînvie senzaţia încercată şi sub cuvintele altor scriitori din generaţiile trecute – aceea că […]
Odată am sărit peste Crăciun. Acasă era o atmosferă gri şi, pe măsură ce zilele se scurgeau, o tăcere tot mai stranie se strecura, amestecată cu un soi de panică surdă pentru care noi, copiii, nu primeam explicaţii. Nici nu prea îndrăzneam să le cerem. Ceva nu era în regulă, dar nu ştiam concret ce. […]
You cannot copy content of this page