Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. (Tudor Arghezi) Eu nu cred că oamenii dăinuie doar prin ce au lăsat tangibil în urma lor. Nu cred că din noi, pe umărul ăsta pământesc al răspântiei dintre lumi, rămân doar câteva date sterpe, un nume în arhivele statului, nişte oase, […]
Că tot e Venus în Gemeni şi va prinde în curând o frumoasă retrogradare prin acest semn care mai păcătuieşte cu câte-o bârfă, cu câte-o logoree nestăvilită şi că tot am şi eu Luna în Gemeni cu greşalele ei la pachet, să luăm aminte la o întâmplare adevărată! Eu am devenit mai diafană în exprimări […]
Îmi scrie azi o prietenă că un şef de-al ei vrea să se folosească de ea să-i rezolve în timpul de serviciu o problemă personală. Alta mi se plângea săptămâna trecută cum stau şefii cu biciul pe ei până târziu după program de când a izbucnit povestea asta cu virusul, într-un context în care domeniul […]
Acum, că s-au închis şi parcurile, vom şti să apreciem mai mult verdele, şi-aşa puţin, al oraşului. Nu ştiu dacă este necesară şi inteligentă măsura aceasta. Bucureştiul şi-a schimbat şi el destul de mult proporţiile, iar rândurile oamenilor civilizaţi, suficient de disciplinaţi şi deştepţi cât să nu se îmbulzească în lungi promenade în toiul stării […]
Acum un an şi ceva am auzit-o pe sor-mea vorbind despre săptămâna oamenilor simpli. O idee ce le-a venit lor, doi părinţi moderni, preocupaţi de educaţia echilibrată a copiilor, părinţi născuţi prin anii ’70, ale căror prime tinereţi s-au împărţit între traiul orăşenesc de la bloc şi vacanţele presărate cu şederi îndelungi la rudele de […]
Avem obiceiul de a privi viaţa din centrul acestui eu din dotare, de-a formula păreri şi judecăţi prin prisma circuitelor noastre de funcţionare. Şi e bine să existe un centru, să ne putem aduna în jurul unei identităţi clare, cu certitudinile şi rutinele ei, lucrând la o poveste personală, asumată, construindu-ne intimitatea şi interiorul. Dar […]
Ce vremuri ireale şi ce amuţire! Un martie straniu între oameni, totuşi poate o întâmplare cu mare tâlc, pe care-l vom dezlega la un moment dat şi-l vom aprecia. Măcar că ne reîntoarce cu gândul la ce contează cu adevărat şi ne mai ţine pe-acasă, unde rămânem noi cu noi, şi-i vreme să ne evaluăm […]
Ştiţi ce mi se mai întâmplă în ultimii ani? La început imperceptibil, apoi uşor-uşor mai evident, am început să mă descopăr mai capabilă de-a fi impunătoare în faţa apropiaţilor mei. Şi, deşi pe unii mi i-am mai îndepărtat, consider această nouă atitudine a mea o victorie personală, dacă ar fi să o plasez în ansamblul […]
Cred că cea mai mare greşeală pe care o pot face profesorii, superiorii ierarhici sau cei cu experienţă în ceva anume este să îşi subestimeze învăţăceii, respectiv subalternii şi să înceteze să se mai instruiască din clipa în care au atins un plafon considerat al excelenţei la un moment dat. Apoi încep să ţină cu […]
Încredinţez aceste foi unui om tânăr, care le va primi cu bună-credinţă şi le va citi aşa cum ar sta de vorbă cu el însuşi. Nu-l cunosc pe acest tânăr şi nu ştiu unde este. Dar sunt convins că este. (Mihail Sebastian) Printre afinităţile mele cu materiile predate la şcoală istoria nu s-a numărat. Învăţam […]
You cannot copy content of this page